1 mai 2011

Sighisoara 1999


Sunt intrebata adesea cum este sa cresti/sa copilaresti in Sighisoara. Mi-au venit in cap o serie de amintiri si m-am gandit sa ilustrez din ele.



Cea mai frumoasa amintire din copilaria mea este cu siguranta petrecuta la Sighisoara, oras in care am copilarit. Orasul in care am crescut. Mergeam la scoala din cetate, scoala germana (limba materna). Am o multime de amintiri din copilarie dar momentan una anume vreau sa o povestesc.

Era iarna. Tarziu in 1999. Eram in clasa a 5a :) Urma sa avem o serbare in ziua respectiva. Serbarea presupunea ca sa fim imbracati intr-un fel anume. Bluza alba si fusta neagra obligatoriu pentru fete. Eu detestam sa port fuste. Si in ziua de azi ma simt ciudat cand port. Poate fi si acesta un motiv pentru care imi amintesc perfect inceputul acelei zi. Dar poate si fiindca ninsese toata noaptea. Se depusese o zapada mare, alba si pufoasa. Trebuia sa fim la ora 7la scoala, probabil ca sa repetam piesa de serbare...
Am pornit de acasa. In general ajungeam in vreo 15minute sus in cetate. Dar dimineata aceea era magica. Era 6si jumatate dimineata. Pustiu. Nici un om nu se zarea pe strazi. Zapada cuprindea o nuanta albastruie din cauza lunii... Si era neatinsa. Neatinsa!!! era un covor imens, pufos, proaspat. Mirosea imbatator! a curat. a frumos. Nu pot sa descriu in cuvinte sentimentul pe care mi l-a dat atmosfera respectiva. Nu stiu daca iti poti imagina cum ar fi sa ai 11ani din nou, sa fi singur intr-o liniste deplina, noaptea (stiu ca nu era noapte dar era bezna), intr-o zapada neatinsa. Am urcat scarile cu cea mai mare placere, si am savurat drumul incat timpul s-a dilatat. A fost, probabil, prima mea traire estetica (cel putin de care imi pot aminti :)



Ilustratie realizata in Adobe Photoshop (via tableta grafica wacom) - durata schitei ~1h
Inspiratie: Daria Splace

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu