19 august 2012

De ce nu imi caut un job "real"

Vreau sa scriu. Fiindca am nevoie. Nu pot vorbi cu oamenii apropiati fiindca ori nu sunt inteleasa ori nu le pasa. Stiu ca tot voi citit asta, nimeni altcineva. Daca citeste cineva.

Ma bucur ca nu sunt singura si asta imi da putere sa trec de fiecare zi. Tata imi spune: Cauta-ti un job si intra si tu in randul oamenilor. Oricat de absurd mi s-ar parea, aparent societatea vede oamenii care nu au un "job real" ca pe niste lupi infometati care smulg carnea frageda din bugetul societatii. Si nici macar nu e adevarat. Macar de ma bagam la somaj. Dar no, pe tata il inteleg. Fara el probabil ca ma apucam de "dumpster diving". O cunostinta a postat pe facebook un blog din a carui citire nu m-am putut opri. Mi se pare fantastic de bine scris, realitatea descrisa cu un caragialism contemporan. postul asta il recomand fiindca mie mi-a intarit convingerea pentru care refuz un job "real". ii zice BLOG impersonal si recomand cu caldura, desi persoana care scrie precizeaza ca scrie chestii personale (pe care le ironizeaza intr-un mod direct). Eu ma bucur ca a scris si ca se lupta cu sistemul.



As lua-o razna sa fac zilnic acelas lucru pentru niste lucruri de care nu am nevoie. Calatorind abia am reusit sa realizez ce imi doresc cu adevarat si cine sunt fara sa imi fac griji pentru 'altii'. Nu e vina parintilor. Ei asa sunt invatati, sa ne spuna ca e important ceea ce crede lumea. Eu stiu ca ala e ultimul lucru care conteaza. Si ca fiecare ar trebui sa il gaseasca pe primul. Si sa nu mai cautam nod in papura....



subnota *real in ghilimele semnifica ironia fata de realitatea acestui job, deoarece exista multe moduri de a iti castiga traiul fara sa fie necesar sa mergi zilnic in acelas loc la aceeasi ora si sa pupi in fund oameni care nu iti plac pentru a fi promovat - avis romaia: pe bani de cacat.

Un comentariu:

  1. Draga tatii,
    Constat ca daca nu reusim, din diverse motive, sa comunicam direct, e necesar sa facem asta in mediul virtual, dar public. Dovada ca cineva tot iti citeste ce scrii pe aici.
    Nu ti-am zis sa-ti cauti un un "job real" ca sa "intri in rindul oamenilor" sau pentru ca "asa zice lumea". Eu daca iti spun ca un lucru sau altul trebuie facut intr-un fel, nu e pentru ca "e important ce zice lumea". Acuma, insa depinde si cine este lumea... Daca bunica ta, sau verisorii tai ma intreaba "ce mai face Maria?", as vrea sa pot sa le spun ceva ce imi bucura si mie inima si sufletul. Sigur ca le pot spune ca "Maria e foarte bine, a reusit cu chestia asta, sau asta". Dar sunt eu multumit sa le dau un astfel de raspuns? Eu pentru mine, nu pentru ei, pot sa fiu multumit? Da, vreau sa-ti cauti un job, sau macar sa te vad interesata de acest fapt pentru a-ti putea asigura gradul de independenta pe care ti-l doresti, si pe care oricum ti l-ai luat intro buna masura fara a avea conditiile asigurate - desigur din punct de vedere financiar vorbesc. Vreau sa-ti gasesti un job, nu neaparat real, poate fi si unul "ireal", cu conditia sa-ti placa ce faci si sa fi multumita de salariul primit. Mereu am considerat ca orice job, asigura un plus de experienta, din care cu siguranta vei invata cite ceva (fie in bine, fie in rau). tot ceea ce inveti, in primul rind iti foloseste tie si dupa aceea celui care te-a angajat. Daca dupa o luna sau un an pleci de acolo, e clar ca ceea ce ai invatat ramine la tine, iei cu tine, si vei folosi in continuare. Daca nu ai ce invata, e in regula sa pleci cit mai repede din acel loc.
    Astea fiind spuse, sper ca vei gasi raspunsurile la nedumeririle tale, si mai sper ca vei gasi acel job ideal (sau ireal) in care sa faci fix ceea ce iti place, pentru niste bani care sa nu fie de cacat.

    RăspundețiȘtergere